Cum se face un puzzle

Cum spuneam, vacanţa este mai complicată uneori decât mersul la şcoală sau la grădi.

Şi pentru părinţi, care, în cazul fericit în care au şi ei „vacanţa” lor, trebuie să inventeze noi şi noi activităţi pentru copii, dar şi pentru pitici, care se cam plicti, lipsiţi de un program clar şi zilnic.

Ca să ne menţinem în formă, inventăm, deci, cu mare spor. Astăzi, un puzzle.

Da, mai avem şi altele, chiar şi 3 D, dar ce să facem cu ele, după ce le-am rezolvat deja?

Şi apoi, e distractiv să facem şi procesul invers. De la imaginea completă la piese disparate. În plus, rezolvarea lui ulterioară, chiar dacă nu pare la prima vedere, nu e chiar atât de simplă.

Bun! Cam atât cu introducerea...

Materiale necesare: o imagine oarecare, printată pe carton; un creion cerat negru; o monedă.

Imaginea trebuie să fie mai simplă pentru copiii mai mici, mai complicată pentru cei mari, dar fără detalii complicate. Noi am ales un căluţ surprins în galop.

Cartonul se întoarce pe faţa albă. Pe aceasta se trasează un caroiaj cu căsuţe destul de mari (cam de 5-7 cm).

Apoi, cu ajutorul monedei, se trasează jumătăţi de cerc la îmbinarea căsuţelor, aleatoriu, dar având grijă să aveţi la fiecare dintre pătrate/dreptunghiuri fie decupaj, fie o jumătate de cerc adăugată, fie amândouă variantele, pentru a face puzzle-ul cât mai atractiv.

După aceea, se taie cu grijă căsuţele, urmând conturul trasat cu ajutorul monedei.

Următoarea etapă: refacerea puzzle-ului în sens invers, adică de la piese la imaginea întreagă.