Tricoul cu pălmuţe

Tricoul cu pălmuţe este o idee mai veche, pe care am reuşit s-o pun în aplicare abia acum, deşi se face foarte uşor. Dar mai e nevoie şi de timp...

Ideea de bază e că din nouă haine pe care nu le mai purtaţi, puteţi face una singură, mai drăguţă şi purtabilă imediat.

Materiale necesare: un tricou obişnuit, uni, nu prea făţos; o cămaşă sau un alt obiect vestimentar cu model interesant şi culoare în contrast cu tricoul, aţă şi ac.

Trasaţi conturul propriilor mâini pe dosul materialului colorat. Trebuie să vă străduiţi să faceţi urma ambelor mâini, pentru ca rezultatul să fie realist.

Decupaţi apoi conturul trasat. Înlăturaţi aţele care s-au format, fără să deterioraţi materialul. Dacă este nevoie, surfilaţi contururile.

Prindeţi palmele pe tricou în locul dorit cu ajutorul unor bolduri, pentru ca acestea să nu alunece. Cu ajutorul unei aţe în coloarea tricoului, coaseţi pălmuţele pe tricou. 

Pentru că rezultatul a fost ok, dar voiam ceva mai spectaculos, am mai făcut o variantă a tricoului. L-am tăiat pe mijloc pe lungime, am surfilat marginile şi am cusut pălmuţele în aşa fel încât să pară că acestea ies din tăietură.

Dacă alegeţi modelul acesta, tricoul trebuie neapărat purtat cu ceva pe dedesubt.

Oameni de zăpadă din şosete

Din şosete mici şi pufoase, cu model sau fără, se pot face nişte oameni de zăpadă haioşi, adică un bricolaj perfect pentru sezonul de iarnă. Noi am încercat şi am reuşit.

Să vedem materialele necesare: două perechi de şosete, vatelină, ac şi aţă, nasturi, bolduri colorate, panglici din materiale.

Fiecare şosetă se umple cu vatelină şi, după ce e bine burduşită, se coase la capătul liber, încreţindu-se puţin. 

Pentru a da şosetelor forma unui om de zăpadă, se trece o panglică prin jurul lor, cam la o treime din înălţime. Panglica se prinde strâns cu aţă sau cu un bold colorat.

Tot bolduri se vor folosi şi pentru crearea ochişorilor şi a nasului. Dacă nu aveţi, puteţi coase paiete sau nasturi mai mici pe feţele oamenilor de zăpadă.

Nasturi coloraţi vor fi, bineînţeles, nasturii oamenilor de zăpadă.

În loc de cratiţă, nişte căciuli lungi, făcute din altă pereche de şosete. Acestea trebuie să fie mai subţiri şi „maleabile”.

Asta-i tot. Spor!

Cutii de brânză topită decorate

Dacă nu ştiţi ce să faceţi din cutiile de brânză topită, iată o idee haioasă şi foarte simplă.

Se poate face alături de copii, care se vor bucura să coloreze imaginile conturate de dumneavoastră. În plus, când vor fi gata, cutiile pot decora camera celor mici.

Eu am pornit de la ideea de a schiţa (foarte vag, desigur) chipurile celor doi băieţi ai mei, gândindu-mă că fiecare cutie va sta ulterior pe câte un perete, deasupra pătuţurilor lor, şi va funcţiona ca o marcă de proprietate asupra sectorului fiecăruia.

Materiale necesare: o cutie de brânză topită (cutia şi capacul), creion negru, acuarele, bandă adezivă plastic, bucăţi de materiale, bandă dublu adezivă.

Fondul se colorează cu un roz pal.

Se trasează conturul desenului cu un creion negru.

Se colorează părul şi ochii în nuanţa dorită, apoi se accentuează detaliile feţei cu acuarelă neagră. 

Se lasă la uscat.

Pe conturul cutiilor, se înfăşoară bandă adezivă de culoare albă, pentru a masca desenele originale ale cutiei.

Din material textil, se taie forma unei cravate, respectiv o bandă subţire, care, prin îndoire şi prindere pe mijloc, va deveni un papion. Cele două accesorii se vor ataşa de cutii cu un pic de bandă dublu adezivă.

Tot bandă dublu adezivă vom folosi şi pentru lipirea cutiilor pe perete.

Tangrame textile

Tangramele sunt simple forme geometrice din a căror îmbinare se pot crea diverse imagini. Dacă vreţi, sunt un soi de puzzle în miniatură. Mai restrictiv însă, pentru că nu vă pune la dispoziţie decât un număr redus de figuri.

Exact de aceea este şi mai interesant... cele 7 forme geometrice (2 triunghiuri mari, 2 triunghiuri mici, 1 triunghi mijlociu, 1 paralelogram şi 1 pătrat mic) pot şi trebuie aranjate în aşa fel încât să compună zeci de imagini noi şi originale. Prin urmare, stimulează creativitatea, gândirea logică, răbdarea şi capacitatea de a rezolva problemele întâlnite.

Pentru că aveam o după-amiază liberă, ne-am hotărât şi noi să răspundem provocărilor puse de tangrame. Şi, ca de obicei, mai întâi am preferat să ne facem propriul material didactic.

Am pornit la drum cu: o foaie de calc, un print cu cele 7 figuri geometrice, carton de la o cutie de pizza, aracet şi o bucată de material textil colorat.

Mai întâi, având printul pe foaie A4, am copiat conturul formelor pe calc.

Apoi, apăsând tare cu pixul, am trasat conturul acestora de pe calc pe cartonul de pizza.

Am decupat formele individual.

Folosind ca model cartonul tăiat după figurile geometrice, am trasat pe materialul textil forma fiecăreia.

Am lipit pe suportul de carton materialul textil.

Am obţinut tangramele textile... 

...şi am început să conturăm imaginile de mai jos:

Alfabetarul cu buzunare

Gata vacanţa, gata cu leneveala!  Ne punem pe treabă!

Pentru că se apropie şcoala şi toată lumea are deja rechizitele, hăinuţele şi accesoriile gata pregătite, m-am gândit la o propunere care să ne mai dea ceva de lucru până în prima zi de (re)întâlnire a celor mici cu colegii.

Este un proiect de durată şi suficient de complicat ca să dea bătăi de cap, dar asta-i şi toată distracţia, până la urmă, nu?

Numele de „alfabetar” este dat pentru că nu prea ştiam cum să-l numesc. De fapt, este un joc cu litere, pentru ca cei mici să înveţe cum arată şi se pronunţă literele, dar mai ales să ghicească cu ce literă încep diverse cuvinte. Ajută, adică, procesul de recunoaştere a sunetului şi de asociere a acestuia cu forma sa grafică, proces destul de complicat la vârste mici.

Materiale necesare: o bucată mare de material, resturi de materiale textile, bandă dublu adezivă, lipici, panglică roşie, sclipici.

Pe lângă materialele de mai sus, e nevoie de câteva cartonaşe cu diverse obiecte, pe care cel mic să le identifice, apoi să spună cu ce sunet/literă încep şi cărora să le găsească loc în buzunarul pe care se află litera cu pricina. Cam astea ar fi regulile jocului.

Din resturile de materiale decupaţi un număr de 25 de buzunare. Eu, renunţând la litera y, cu care nu încep cuvinte prea multe, am adăugat buzunare individuale pentru s şi ş, respectiv t şi ţ. Aşa am ajuns la cifra de 25 buzunare, dar numărul poate varia.

Apoi, am trecut la decuparea literelor, mari şi mici. Este o operaţiune destul de plictisitoare pe alocuri, recunosc...

Literele se lipesc cu aracet pe buzunare. E un lipici de încredere, care nu cedează prea uşor.

Urmează, logic, coaserea buzunarelor pe bucata mare de material. După cum aţi văzut însă în lista cu materiale necesare, nu există ac şi aţă, deci ceva s-a schimbat în procesul de fabricaţie. M-am oprit puţin şi m-am gândit. Va dura mult, materialele sunt foarte diverse ca textură, vor fi diferenţe de „aşezare” pe materialul-suport, nu vor da bine etc. Deci, am apelat la o scurtătură. Efort mai mic, timp câştigat. Am lipi, deci, buzunarele cu bandă dublu adezivă. Rezistă bine, greşelile de poziţionare pot fi îndreptate, arată ok... Am pus banda adezivă pe tot conturul buzunarului, apoi l-am aplicat pe materialul-suport.

După toată povestea asta, este bine să vă ocupaţi şi de finisarea materialului folosit ca suport. Dacă are marginile zdrenţuite sau nu perfect drepte, rezolvaţi-le decorând cele patru margini cu panglică. Pentru a fi la fel de simplu, folosiţi tot bandă dublu adezivă. Desfăşuraţi panglica, lipiţi peste ea o parte a bandei adezive, apoi desprindeţi cealaltă parte cu lipici şi aplicaţi-o pe material.

Pentru că banda adezivă cu care am lucrat era mai lată decât panglica şi greu de tăiat pentru că se lipeşte bine de tot foarfeca de ea, am rulat către interior marginile şi, ca să nu se vadă urât, am presărat pe partea rulată sclipici.

Am decorat apoi tot fundalul cu floricele, fluturaşi, steluţe etc.

Gândit pentru a sta pe uşa camerei copiilor, alfabetarul nostru s-a mutat des şi chiar a funcţionat o vreme şi ca un soi de cuvertură pentru pătuţul băiatului cel mare. Arată simpatic şi în acest rol.

Tablou din materiale reciclabile

Peticele de materiale sunt victimele de serviciu atunci când se face curăţenie prin dulapuri. Şi totuşi ele pot fi refolosite în moduri creative. Vă propun să le utilizaţi la crearea unui tablou pentru camera celor mici, reprezentând un copăcel bogat colorat, din texturi variate.

Materiale necesare: carton, etamină, tempera, bucăţi de materiale, lipici, panglică colorată.

Se decupează din carton un dreptunghi de dimensiunile dorite. Pe acelaşi format, se taie o bucată de etamină. Se lipesc cele două cu atenţie. Se lasă la uscat.

Se colorează etamina cu tempera, pentru a realiza fondul tabloului. Eu am preferat o nuanţă de verde neomogenă, mai jucăuşă.

Se începe prin conturarea trunchiului, făcut din fâşii mai lungi şi mai scurte din material maro. Stabiliţi iniţial cât de înalt va fi trunchiul, pentru a putea contura o coroană bogată.

Trasaţi cu creionul linia coroanei. La final, o puteţi accentua cu tempera.

Din bucăţile de materiale colorată, tăiaţi cu grijă cercuri. Lipiţi-le pe toată suprafaţa unde se vor afla ramurile.

Variaţi nuanţele alese şi texturile folosite, în aşa fel încât să creaţi un tot armonios şi vesel. 

Puteţi suprapune două rotunduri pentru a obţine un joc interesant de culori şi materiale.

La final, lipiţi „ramele” tabloului, făcute din panglică roşie.

Aplicaţi şi o sfoară pentru agăţarea copăcelului. Puteţi găuri partea de sus a „operei de artă” şi prinde sfoara mai bine cu un nod.

Păpuşă din lingură de lemn

Este un personaj handmade clasic, dar a cărui realizare am simplificat-o la maximum, eliminând tot ce ţinea de şabloane printate, bureţi etc, pentru a fi uşor de făcut alături de copii.

Pe scurt, nu aveţi nevoie decât de: o lingură de lemn, acuarele, sfoară/lână, câteva bucăţi de pânză de sac, lipici solid.

Se pictează mai întâi ochii, gura şi nasul păpuşii cu acuarele pe partea bombată a lingurii.

După uscare, aplicaţi bucăţi de sfoară sau lână de dimensiuni diferite pe partea de sus a lingurii cu ajutorul lipiciului. Eu am folosit sfoară albă, pe care am colorat-o ulterior cu galben.

Pe capul păpuşii se prinde o bucată de pânză de sac tăiată în formă de con cu ajutorul unei agrafe bine camuflate. Eventual aceasta poate fi colorată. Eu am folosit nişte etamină colorată care îmi rămăsese de la alt proiect.

Pentru a îmbrăca păpuşa, mai aveţi nevoie de trei pătrăţele de pânză de sac. Prima se prinde pe „gât” în aşa fel încât să formeze un triunghi. Celelalte două se ataşează cu lipici aşa cum sunt. 

La final de colorează după dorinţă.

S-ar putea să vă placă şi:

Păpuşi din ouă